Access Investments-European Union- ROMANIA

Tipărirea de bani, soluţia găsită de băncile centrale în încercarea de a salva statele blocate în datorii şi economiile afectate de recesiune, va fi accelerată în perioada următoare. BCE a anunţat un plan de „relaxare cantitativă“ fără precedent, urmând să aloce, pentru achiziţii de active, peste un trillion de euro. Măsurile de reducere a dobânzilor, operate de bănci centrale pentru a stimula creditarea şi consumul,  au distrus randamentele plasamentelor monetare, iar cantităţile uriaşe de lichiditate disponibile a trebuit să îşi caute randamene mai bune pe pieţele de capital, alimentând noi bule bursiere. Creşterea cotaţiilor bursiere este responsabilă, astfel, şi de mare parte din avansul fondurilor de investiţii cu plasamente în acţiuni, în timp ce fondurile de piaţă monetară, cu plasamente în depozite bancare, şi-au continuat declinul. Din cele 11,34 trilioane de euro cât totalizează activele fondurilor de investiţii europene, peste 70%, respectiv 8 trilioane de euro, sunt active ale fondurilor mutuale (deschise). Acestea au avut, de altfel, cea mai mare rată de creştere (16,3%), reuşind să înregistreze şi un maxim istoric al vânzărilor, în sumă de 472 miliarde de euro. Fondurile mutuale cu orizont lung de investire (toate în afară de cele de piaţă monetară) au atras partea leului din intrările de bani, cu 476 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de cele 328 miliarde de euro din 2013.  Pe categorii, fondurile de obligaţiuni au atras cei mai mulţi bani (191 miliarde de euro), la mare concurenţă cu fondurile mixte (multi-asset în noua terminologie folosită începând cu 2015 pe plan global) şi cu un nivel remarcabil de 61 miliarde de euro înregistrat de fondurile de acţiuni. „Din martie 2012, fondurile de piaţă monetară au un regulament foarte draconic, astfel încât majoritatea administratorilor le-au mutat în categoria «alte fonduri»“, spune Neacşu, care administrează în România şi singurul fond de piaţă monetară existent (Erste Money).