Sunday, January 23, 2011

Lloyds Banking Group has begun a mass mailshot of 231,000 letters offering possible refunds to Halifax customers who may have been mis-sold payment protection insurance on their credit cards, under a costly and large-scale outreach programme codenamed Project Kestrel. Internal documents obtained by the Observer reveal that 8,300 letters went out last Monday. Almost a quarter of a million will be dispatched by mid-February, asking credit card customers to contact a special call centre operated by outsourcing firm Capita. The exercise by Lloyds, which is 70% owned by the government and is the parent of Halifax, Bank of Scotland and Lloyds TSB, comes amid an ongoing furore over the mis-marketing of so-called PPI policies which protect cardholders against debts if they lose their jobs, fall ill or have accidents. Analysts believe Lloyds could face a bill of more than £1bn for compensation if it were found to have mis-sold PPI.

euro, criza datoriilor de stat, euroscepticismul, monede nationale, renuntarea la euro, salvare euro, zona euro

2 comments:

Anonymous said...

By Pallavi Gogoi, AP Business Writer
NEW YORK — Bank of America (BAC) on Friday reported a loss of $1.6 billion in the fourth quarter after its costs related to soured home loans increased.
The quarter's results were a clean-up effort by the bank in an endeavor to start 2011 with a clean slate. The deep slump in the real estate market has continued to hamper Bank of America more than its competitors because of its 2008 purchase of Countrywide Financial, the country's largest mortgage company at the time.

"Last year was a necessary repair and rebuilding year," said CEO Brian Moynihan.

Anonymous said...

Fost ministru şi consilier prezidenţial la începutul anilor '90, iar apoi bancher timp de 14 ani, Negriţoiu afirmă că generaţia sa este de vină pentru derapajele repetate ale României.



Situaţia economică în care se află România marchează eşecul generaţiei politice a ani lor '90 încă la putere şi care îi are ca exponenţi pe preşedintele Traian Băsescu şi pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, susţine Mişu Negriţoiu, directorul general al ING, fost ministru al reformei în anii '90 şi apoi consilier al preşedintelui Ion Iliescu.

"Ne-am întors de unde am plecat: de la abordarea politicilor de bază până la calitatea actului de guvernare suntem înapoi la începutul anilor '90, când măcar aveam scuza că nu ştiam prea multe.Acum avem de fapt vulnerabilităţi mai mari decât înainte de intrarea în UE pentru că s-a văzut că la noi derapajele sunt repetabile: ne corectăm o dată şi pe urmă revenim la aceeaşi problemă.Acum 15-20 de ani nu ştiam ce şi cum să facem, apoi am ştiut, dar leam făcut greşit. Şi aşa am ajuns singura ţară din UE care continuă să lucreze cu Banca Mondială în programe de restructurare economică de bază. Este eşecul generaţiei politice a anilor '90 din care am făcut parte şi eu şi ai cărei exponenţ i sunt preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu." Negriţoiu împlineşte în primăvară 61 de ani, la Revoluţ ie având 39 de ani.

Isărescu face în august 62 de ani, iar Băsescu 60 în noiembrie, toţi trei fiind exponenţi ai generaţiei care avea în jur de 40 de ani la Revoluţie şi care a preluat poziţii de conducere în structuri ale statului. Negriţoiu a fost şef al Agenţiei investiţ iilor străine, ministru al reformei şi apoi consilier prezidenţial şi deputat până în 1997, când a intrat în sectorul bancar pe o poziţie de top management la ING Bank. De aproape cinci ani este CEO al ING Bank România şi afirmă că nu intenţionează să revină în zona administraţiei de stat.

Având în faţă scrisorile de intenţie pe care ministrul de finanţe şi guvernatorul BNR le trimiteau la FMI în urmă cu 17-18 ani, Negriţoiu consideră frapant că astăzi programul încheiat cu Fondul are aceleaşi obiective: consolidarea fiscală, adică încercarea de reducere a unui deficit bugetar pe care îl califică drept "endemic", reducerea cheltuielilor sociale, restructurarea companiilor de stat cu pierderi. "Este incre dibil cum vorbim despre aceleaşi lucruri. Până şi cifrele se repetă, iar structurile administraţiei noastre au rămas tot de nivelul Băncii Mondiale."